A fost o dată, pe vremea când poveştile erau adevărate, iar adevărurile doar simple poveşti, un împărat viteaz (atât de viteaz, incât iepurii păreau nişte adevăraţi eroi în comparaţie cu el) şi puternic, care domnea peste o ţară mare şi bogată. Bogată de nu i se mai puteau număra bogăţiile, chiar dacă mai mult de trei sferturi dintre supuşii ei erau fie cerşetori, fie muritori de foame, iar dintre celalţi supuşi, jumătate plecaseră în ţările vecine, mai sărace, ca să aibă şi ei din ce trăi. Doar o mână de supuşi, cei care îl ajutau să-şi pună în aplicare şmecheriile împărăteşti, se bucurau de oarece bunăstare.
Aşa treceau una după alta zilele împăratului nostru, şi astfel se trezi în prag de bătrâneţe, putred de bogat, dar cu o mare mâhnire in suflet. Nu avea nici un moştenitor care să-i ducă mai departe matrapazlâcurile şi, cum "Doamna neagră cu coasa" îi dăduse câtev a mesaje, sub forma unor împunsături pe sub coaste, se temea că toată averea pecare el o adunase "cu japca" de la supuşii săi vor încăpea în mâinile unuia mult mai hoţ decât el . De aceea, pe lângă ciordeala zilnică, la care nu putea să renunţe cu nici un chip, îşi mai găsi o ocupaţie: Să se roage. Se ruga zi şi noapte, unii spun că la Dumnezeu, alţii că ruga lui era îndreptată către alte foruri, adevărul e că într-un târziu, când aproape că îşi pierduse orice speranţă, ruga i-a fost îndeplinită şi a fost răsplătit cu o mândreţe de moştenitor, atât de frumos că, de atunci încolo, în tot regatul nu a mai fost nevoie să se facă sperietori de ciori.



Şi, pentru că împăratul îşi iubea moştenitorul ca pe lumina ochilor, i-a pus numele de Făt-Frumos cel şmecheros, deşi, pe la colţuri, curtenii îi spuneau, când "cel răpciugos", când "cel răpănos", dar de cele mai multe ori îi spuneau "cel urâcios", pentru că semăna leit cu tac'su, împăratul, iar pe acesta nu-l iubea prea multă lume.




... Şi creştea Făt-Frumos al nostru într-un an, cât alţii în şapte, aşa că, pe la vârsta de trei ani avea vre-o 21, şi învăţase de la taică'su atât de multe şmecherii, încât era plin de şmecherii ca broasca de păr, iar ochii săi, mari cât cepele tot după ciordeală i se învârteau, astfel că nu trebuie să ne fie de mirare că s-a gândit să o fure pe Ileana-Barosana, fata împăratului din ţara vecină, că aşa auzise el de la unii şi de la alţii, "că cine o ia pe Ileana de nevastă, are ce ţine în braţe"...

_ Tată acum că m-am făcut şi eu mare, a venit vremea să mă însor, de aceea trebuie să plec în lume să-mi caut mireasa, aşa că o să te rog să-mi dai cele trebuincioase pentru drum şi binecuvântarea ta.
Când l-a auzit, împăratul s-a făcut mai întâi negru de supărare, apoi galben de îngrijorare, iar mai apoi, pe rând, toate celelalte culori ale curcubeului, fiindcă ştia din proprie experienţă cât de periculos este să călătoreşti singur în aceste vremuri tulburi, departe de căldura căminului părintesc, şi mai ales departe de protecţia gărzilor de corp, de care se bucurase până acum Făt-Frumos, dar neavând ce face, i-a dat binecuvântarea de părinte şi i-a spus:
_ Dragul tatii, eu n-aş fi vrut să te las să pleci de la casa părintească, dar n-am încotro, dacă destinul te cheamă, du-te. Dar nu uita niciodată că în lume mai există şi oameni răi. Iar dacă vrei să scapi de neajunsurile unor întâlniri cu astfel de oameni, tu trebuie să fii mai rău decât oricare din ei ... Cât despre cele necesare călătoriei, o săţi dau o filă de CEC, bineânţeles fără acoperire, dar la cât de şmecher te ştiu o să te descurci tu cu ea, iar ca să-ţi fie drumul mai uşor, du-te în grajd, şi care cal ţi-o plăcea, pe acela să-i iei.
Merge Făt-Frumos în grajd, caută el ce caută, dar nu găseşte nici un cal care să-i fie pe plac, găseşte în schimb, într-un şopron o motoretă "CARPAŢI", veche şi ruginită, care abia mai pârâind îi spune:
_ Făt-Frumos, pe unde te-oi duce, în lumea asta, ia-mă pe mine, că n-o să-ţi pară rău de alegerea făcută, dar mai întâi dă-mi două picături de benzină. Credeam că o să mă sfârşesc de sete ...
După ce îi dădu cele două picături de benzină motoreta tuşi de două ori din adâncul carburatorului se mai scutură de trei ori şi se transformă într-o ...




...nici eu nu ştiu ce e asta, dar vă jur că îmi place şi mie ...

Sau mai bine, citiți continuarea pe saitul meu personal.

Lubię to! 23