Nu e , cumva , de veci ,
Un mozaic de vise si un ciudat ghiveci
In care, laolalta, stau mierea si veninul -
Dar mierea-i prea putina - veninu -i da
preaplinul ,
Nu/i oare , fericirea facuta din bucati ,
Dar prost alcatuita , din mult prea
strambe parti ?
Caci ne mintim , cu totii, ca suntem
fericiti
Cand totusi , din nascare , de soarta ....... priponiti ......
Uneori este o iluzie,o stare de spirit.Nu oricine are parte de ea.Norocosi sunt cei care cunosc si care traiesc chiar si crampeie de fericire.
Fericirea-i o himera
Intr-o viata efemera
Fericirea-i un nonsens
Intr-o lume fara sens
Fericirea e departe
Si nu multi de ea au parte
Fericirea e sublima
Ea destinul ni-l anima.