18.05.2012
63, Targoviste, Rumunia
Un tablou celebru
Of !... Abia acum îmi dau seama cât de rău este să fii nebun. Dar ce ?... Parcă cei de pe aici care, chipurile, au grijă de noi sunt mai breji ? Aiurea !... Auzi ce să le treacă prin mintea aia, creaţă ?... Cică să le descriem un tablou celebru. Să-l descriem cu vorbe... De parcă aş avea tot timpul vorbele la mine. Dar, deh !... ce să-i faci ? Asta e soarta nebunilor. Trebuie să ne supunem. Altminteri, iar pilule din alea amare, cu pelin, iar duşuri reci, iar şocuri de curent şi, colac peste pupăză, ceea ce este şi mai rău. Nenorocita asta de cuşcă incare stăm toţi, claie peste grămadă, de nu ai loc unde să-ţi întinzi niţel ciolanele ostenite.
Dar lasă, că mâine îi păcălesc eu pe cerberii ăştia ! Cum ?... Foarte simplu. Le spun că pentru a putea să le descriu tabloul acela, trebuie mai întăi să-l văd. Iar ca să-l văd, trebuie neapărat să merg la epso... espo ... la Galeriile de Artă. Şi aşa, măcar pentru cîteva ore, am scăpat de cuşca asta nesuferită. Nu, nu ... nici prin minte nu-mi trece să evadez ... că dacă pun ăştia iar mâna pe mine ... mi-am găsit beleaua ...
----------------------------------------
Aşa gândeam alaltăieri, imediat ce asistenţii mi-au comunicat chestiunea aia cu descrierea. Astăzi când mă aflu la expoziţia Galeriilor de Artă plastică, optica mea este puţin schimbată, mai ales că am putut să văd aici nişte creaţii superbe. mai ales "Sinfonia in alb" m-a mişcat până la lacrimi. O echipă de medici şi farmacişti îmbrăcaţi în halate albe, se bat cu bulgări de zăpadă in curtea spitalului, iar deasupra lor, ca un simbol al păcii trece un porumbel, alb ca neaua, fireşte.
La fel de mişcător era şi cel de al doilea tablou, "Străfundul Tartarului". Presupun, că aparţinea aceluiaşi autor, pentru că, cel puţin în privinţa stilului semăna cu celălalt ca două picături ... Una de lapte şi una de smoală. Cel de al doilea, trata o temă mistică întrucât reprezenta o pivniţă în care un călugăr, făcea penitenţă, spărgând cărbuni cu un baros, singurul martor fiindu-i o cioară care ciugulea într-un colţ o măslină.
Dar de fapt nu acestea erau tablourile care ar fi trebuit să mă intereseze, întrucât nu erau nişte nişte pânze celebre. Tabloul celebru, l-am găsit undeva într-un ungher singuratic al Galeriei, parcă ferit întru-cîtva de privirile profane.L-am privit îndelung, fără a putea să-i percep vibrantul mesaj pe care voia să-l transmită.
Atât a aşteptat ghidul Galeriei de Artă. Cum a văzut că am rămas tablou în faţa tabloului sau, mai bine zis, uitându-mă precum fiul vacii la portiţa recent construită, a şi venit lângă mine, să mă lămurească, vorbindu-mi îndelung despre "Interferenţa discrominanţei relativiste a fenomenologiei intrinseci, coroborate cu distonanţa refracţiei, reflectate pe aura siderală a firmamentului ". Adică, m-a lămurit pe deplin, fără să înţeleg absolut nimic.
Am părăsit Galeria de Aartă clătinându-mă pe picioare, asemenea unei curci care a ciugulit cu lăcomie vşinile din vişinată, aruncate de o gospodină a cărei soţ, scursese de cu seară ultimele picături de lichid. Apoi m-am prăbuşit pe o bancă din faţa expoziţiei. Aşa m-a găsit câteva minute mai târziu măturătorul care făcea curat în sălile de expoziţie. Mi-a pus cu blândeţe mâna pe umăr şi mi-a spus:
-- Ştiu de ce sunteţi bulversat. Nu aţi avut prilejul să vedeţi celebrul tablou, sub adevărata sa înfăţişare. Ceea ce aţi văzut în epoziţie nu este decât un mic detaliu al tabloului original, care nu este el chiar celebru, dar este inspirat dintr-o nuvelă celebră a lui Cehov şi are acelaşi titlu ca şi ea. Se intitulează "Doamna cu căţelul". Dacă vreţi să-l vedeţi vă invit să-l vedeţi la mine acasă. Fiind un iubitor al operelor de artă, l-am salvat de la distrugere, fiindcă avea dimensiunile prea mari pentrua încăpea în sălile noastre de de expoziţie.
I-am acceptat cu plăcere invitaţia şi, pe furiş i-am făcut o poză celebrului tablou.
Altfel nu mi-ar fi crezut nimeni povestea. M-ar fi crezut ... nebun !... Acum vreau să văd dacă voi scăpa de porţia zilnică de pilule amare, de duşurile scoţiene şi de şedinţa de şocuri electrice. Deocamdată nu vreau să schimb cuşca cu un salon. N-aş vrea să creadă "colegii" că m-am boierit, aşa, dintr-odată !....
Liczba odwiedzin: 45
hmmmmmmmmm eu cred ca-i bine cateodata sa faci pe nebunul
Sesizez absconcsul în comentariile utilizatorilor ! Aproape au demitizat mirobolanta viziune artistică in favoarea ternului realităţii !
Chiar daca ti sa da portia de pipule amare,esti impacat ca ai realizat ceea ce te-ai propus.Bafta.
Mie-mi plac ramele la primele trei tablouri ;-)
Sunt rame de epocă, special create pentru tablouri celebre !... Mi-a trebuit mult timp să le găsesc ....
Supr blog...felicuitari Maestre ! *HI* *THUMBS UP* *DRINK* *ROSE*
Oare ce or zice utilizatorii cînd văd discuţiile noastre pertinente privind arta intrinsecului !
E treaba lor !... Să intre în cuşcă ... pentru documentare !...
Excelentă dihotomia dintre cele două tablouri , mai ales antiteza dintre rubebsianismul porumbelului şi asceza autoimpusă a calugărului .
Da, dar mult mai importantă este "Interferenţa discrominanţei relativiste a fenomenologiei intrinseci, coroborate cu distonanţa refracţiei, reflectate pe aura siderală a firmamentului" ...
Cît despre "implementarea persuasivă a demitizării fantasmagoricului, care face tot acest proces caduc, se poate spune că primează in viziunea cognoscibilă" ...
Cu siguranta ati scapat de plule!!! *YES*
Oare catelul o fi inteles si el ceva?!! *DRINK*
Pe el ar trebui să-l întrebi !... :D :D :D
Bine ca v am gasit,chiar va cautam!Vreau sa aud AAAAAA,guira mare,e vremea pilulelor amare,dupa care o sa va las sa va pregatiti de dusurile scotiene!!!sedere placuta
Cu o asemenea asistentă, chiar şi cea mai amară pilulă pare a fi ... dulce !...